duminică, 5 iulie 2009

Revedere bunici...


Pasind in casa parinteasca
Resimt acelasi miros,aceiasi mireasma,
Trecut-au anii si totul pare neschimbat
Trecut-au noua de cand dorul inimii l-am ascultat,


Apas manerul portii ce ma asteapta neancetat,
In cale chipul bunicii imi apare trist si nemangaiat,
Bunicul agale,plangand cu atata jale imi apare in cale,
Bine v-am gasit pribegi batrani,sunt tot eu dar m-am facut mai mare,


Bunica trista statea pe prispa
Bunicul visa la ultima tigara aprinsa,
V-am regasit din departare ciudata mirare
Atata timp am tinut cu totii in suflet numai visare


Suspinuri de doica ce sufletul o doare
Satula de lacrimi varsate intr-o caldare
La capataiul bunicului ce trage a moare
Osandita de anii batranetii lui ea cere crezare


Noaptea maiastra se plimba pe ulitele satului impacata
Se gandeste la sarutarea mainii bunicii ce azi a fost sarutata
Plina de basici de la sapa ca o piatra incrustata,frustrata
Zambestul mamicii cel din urma ramane o imagini unicata.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu